De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?
Mișcarea anti-filler în mediul online
Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.
„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.
Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2025/11/shutterstock_2058705581-300x200.jpg)
Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.
„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.
O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.
Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.
Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.
Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.
Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.
Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.
Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.
Părerea medicilor
Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.
„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.
Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.
În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.
Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive
Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.
Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.
Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?
„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.
Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.
În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.
Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.
„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.
Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.
Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice
Foto: Arhiva ELLE
Newsletter zilnic Elle
Intră în lumea ELLE pentru a afla cele mai noi știri.
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2025/11/ian-25-focus-on.jpg "Pro sau anti FILLER? Cele mai solicitate și populare tratamente estetice, între efecte adverse, mituri și alternative non-invazive")
:contrast(8):quality(75)/https://www.elle.ro/wp-content/uploads/2025/11/ian-25-focus-on.jpg "Pro sau anti FILLER? Cele mai solicitate și populare tratamente estetice, între efecte adverse, mituri și alternative non-invazive")