Categorie: Stil

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

Ai observat cum, odată la ceva timp, mai apare un nou ingredient minune în industria de beauty și toate brand-urile încep să îl promoveze masiv? Momentan, se pare că am depășit etapa acidului hialuronic, a niacinamidelor sau a ceramidelor și am intrat în era colagenului. Aproape că nu mai poți să deschizi rețelele sociale fără săi pe cineva folosind în avion o mască sau amestecând cu grijă o dată într-un smoothie. Toată lumea pare convinsă că „mai mult colagen” înseamnă automat sau piele mai tânără, fără riduri, dar realitatea e ceva mai complicat. Cât din acest colagen ajunge unde trebuie? Se absoarbe? Își face treaba? Sau e doar o altă găselniță a industriei de beauty și de wellness pentru a-și mai mări profiturile deja enorme, de miliarde de dolari?

Ca să răspundă întrebărilor de mai sus, în primul rând, trebuie să înțelegi ce e colagenul și cum funcționează. Pe scurt, este o proteină structurală care se găsește în piele, oase și alte țesuturi conjunctive ale corpului uman. În piele, se află în derm, adică stratul de mijloc, unde este produs de niște celule numite fibroblaste. Structura sa este complexă, fiind formată din lanțuri lungi de aminoacizi, care se răsucesc împreună într-o spirală strânsă. Această structură specifică oferă rezistență și flexibilitate. La final, aceste spirale se aliniază și formează fiber groase și rezistente, numite fibrile de colagen, care se organizează în rețele ce susțin țesuturile conjunctive din piele, oase, tendoane sau cartilaje. Cu alte cuvinte, colagenul este o moleculă extrem de complexă și voluminoasă.

Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru produce din ce în mai puțin colagen, iar ceea ce avem se degradează mai ușor, mai ales din cauza expunerii la soare, poluării, stresului, fumatului și lipsei somnului. Începând de la 25 de ani, producția naturală de colagen scade cu aproximativ 1% în fiecare an. This pierde se traduce prin apariția ridurilor, laxitate și pierderea volumului facial.

Cum suntem într-o goană continuă după tinerețea fără bătrânețe și nimeni nu vrea să aibă riduri, industria de beauty să prins rapid această nevoie și la început să promoveze produse masive care promit să nu ajute să păstrăm colagenul intact și pielea tânără. De la creme, la măști și serumuri – toată rutina de îngrijire a pielii se bazează azi pe colagen.

Este adevărat că colagenul joacă un rol esențial în sănătatea pielii, oferind fermitate și elasticitate. Dar, așa cum am menționat mai devreme, structura sa complexă face ca procesul de absorbție să nu fie chiar atât de simplu. Atunci când aplici un produs cu colagen pe piele, acele molecule mari pur și simplu nu reușesc să pătrundă suficient de adânc în derm, acolo unde colagenul se produce, de fapt. Tot ce face este să creeze o senzație de hidratare și de piele mai netedă, dar nu are efecte pe termen lung în ceea ce privește reducerea. ridurilor sau stimularea producției de colagen natural. E ca și cum ai îmbrăca o haină groasă într-o zi friguroasă: te simți bine cât timp o ai pe tine, dar nu schimbă cu adevărată temperatură de afară.

Deci, în afară de fapt că ținul tău va părea mai neted și mai hidratat (și, prin urmare, ridurile mai puțin vizibile), nu vei reuși niciodată cu un produs topic să regenerezi colagenul existent sau să-i îmbunătățești producția.

Pentru a face această problemă legată de dimensiune, majoritatea brand-urilor de beauty la început să folosească colagen hidrolizat; adică colagen descompus în lanțuri mai mici de aminoacizi numite peptide. Unii specialiști susțin că peptidele de colagen pot într-adevăr să ajungă în derm și să stimuleze fibroblastele să producă colagen nou, însă nu există studii solide care să demonstreze acest lucru.

Dacă credeai că vei găsi o soluție mai eficientă în suplimentele alimentare, în acest moment vă reevaluați așteptările. Unele sugerează că peptidele de colagen ar putea putea elasticitatea și hidratarea pielii sau reduce ridurile. Totuși, aceste studii sunt realizate pe un număr redus de participanți, pe perioade scurte de timp și sunt finanțate de companii care care îl produc. Când vezi asta, e greu să nu ridici sau sprânceană sceptică.

Apoi, există puține dovezi care să ateste că colagenul ingerat, fie că e sub formă lichidă, de pudră sau pastile, ar putea ajunge în sânge în cantități suficiente de mari chiar să îmbunătățească semnificativ calitatea pielii. În timpul procesului de digestie, colagenul este descompus de acizi din stomac în molecule mai mici: peptide și apoi aminoacizi. Dar, și dacă ar fi absorbiți, corpul folosește acei aminoacizi acolo unde are nevoie: pentru a repara mușchii, tendințele, oaile. Poate ajunge și la piele… sau poate nu. E un proces aleatoriu, nu unul direcționat.

Un alt aspect important e că colagenul vine din surse animale. Nu există colagen vegan, indiferent ce pretind unele brand-uri. Dacă vezi produse „vegane pentru stimularea colagenului”, ele nu conțin colagen, ci vitamine și aminoacizi care ajută corpul să-și producă singur colagenul.

Un alt lucru important de spus este că suplimentele de colagen nu sunt reglementate la fel de strict ca medicamente. Calitatea variază enorm. Ceea ce bei într-un shot sau smoothie fantezie poate fi un produs purificat și eficient sau o pudră plină de aditivi și reziduuri.

Însă, în general, suplimentele cu colagen sunt destul de inofensive. Cel mai probabil nu te vor scapa de riduri, dar nici nu-ti vor provoca probleme de sanatate. Singurul lucru garantat e că te vor face să scoți din buzunar o sumă importantă.

În ciuda tuturor strategiilor de marketing, colagenul nu eo soluție magică. Nici un supliment sau mască, oricât de scumpe ar fi, nu vă pot oferi un efect à la Benjamin Button. Ce te poate ajuta însă cu adevărat? Crema cu protectie solara. SPF-ul este, de fapt, cel mai puternic aliat în lupta contra pierderii colagenului. Razele UV degradează rapid și ireversibil fibrele care susțin structura pielii, iar fără protecție solară, orice altă investiție în skincare devine inutilă. Apoi, există ingredientele clasice, cele care nu ies din modă pentru că au în spate decenii de studii clinice. Retinoiziide exemplu, stimulează cu adevărata producție de colagen, îmbunătățesc textura pielii și reduc ridurile fine, cu condiția să fie folosiți cu răbdare și constanță. Vitamina C este un alt ingredient-cheie: antioxidant puternic, dar și esențial pentru sinteza colagenului, contribuie la o piele mai luminoasă și mai fermă.

În paralel, procedurile estetice minim invazive, cum ar fi microneedlingul, radiofrecvența sau terapiile cu ultrasunete, funcționează după un principiu simplu: provoacă micro-leziuni controlate în derm, iar pielea răspunde prin a produce colagen nou, pentru a se repara. Rezultatele nu sunt magice, dar sunt vizibile și reale, cu efecte care se acumulează în timp.

Iar în spatele tuturor acestor intervenții se află, de fapt, stilul de viață. Alimentația corectă, hidratarea adecvată, renunțarea la fumat și gestionarea stresului sunt elemente fundamentale care susțin organismul în procesul său natural de regenerare. Toate acestea contribuie, printre altele, la stimularea producției de colagen și la menținerea sănătății pielii.

Foto: Arhiva ELLE

Ai observat cum, odată la ceva timp, mai apare un nou ingredient minune în industria de beauty și toate brand-urile încep să îl promoveze masiv? Momentan, se pare că am depășit etapa acidului hialuronic, a niacinamidelor sau a ceramidelor și am intrat în era colagenului. Aproape că nu mai poți să deschizi rețelele sociale fără săi pe cineva folosind în avion o mască sau amestecând cu grijă o dată într-un smoothie. Toată lumea pare convinsă că „mai mult colagen” înseamnă automat sau piele mai tânără, fără riduri, dar realitatea e ceva mai complicat. Cât din acest colagen ajunge unde trebuie? Se absoarbe? Își face treaba? Sau e doar o altă găselniță a industriei de beauty și de wellness pentru a-și mai mări profiturile deja enorme, de miliarde de dolari?

Ca să răspundă întrebărilor de mai sus, în primul rând, trebuie să înțelegi ce e colagenul și cum funcționează. Pe scurt, este o proteină structurală care se găsește în piele, oase și alte țesuturi conjunctive ale corpului uman. În piele, se află în derm, adică stratul de mijloc, unde este produs de niște celule numite fibroblaste. Structura sa este complexă, fiind formată din lanțuri lungi de aminoacizi, care se răsucesc împreună într-o spirală strânsă. Această structură specifică oferă rezistență și flexibilitate. La final, aceste spirale se aliniază și formează fiber groase și rezistente, numite fibrile de colagen, care se organizează în rețele ce susțin țesuturile conjunctive din piele, oase, tendoane sau cartilaje. Cu alte cuvinte, colagenul este o moleculă extrem de complexă și voluminoasă.

Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru produce din ce în mai puțin colagen, iar ceea ce avem se degradează mai ușor, mai ales din cauza expunerii la soare, poluării, stresului, fumatului și lipsei somnului. Începând de la 25 de ani, producția naturală de colagen scade cu aproximativ 1% în fiecare an. This pierde se traduce prin apariția ridurilor, laxitate și pierderea volumului facial.

Cum suntem într-o goană continuă după tinerețea fără bătrânețe și nimeni nu vrea să aibă riduri, industria de beauty să prins rapid această nevoie și la început să promoveze produse masive care promit să nu ajute să păstrăm colagenul intact și pielea tânără. De la creme, la măști și serumuri – toată rutina de îngrijire a pielii se bazează azi pe colagen.

Este adevărat că colagenul joacă un rol esențial în sănătatea pielii, oferind fermitate și elasticitate. Dar, așa cum am menționat mai devreme, structura sa complexă face ca procesul de absorbție să nu fie chiar atât de simplu. Atunci când aplici un produs cu colagen pe piele, acele molecule mari pur și simplu nu reușesc să pătrundă suficient de adânc în derm, acolo unde colagenul se produce, de fapt. Tot ce face este să creeze o senzație de hidratare și de piele mai netedă, dar nu are efecte pe termen lung în ceea ce privește reducerea. ridurilor sau stimularea producției de colagen natural. E ca și cum ai îmbrăca o haină groasă într-o zi friguroasă: te simți bine cât timp o ai pe tine, dar nu schimbă cu adevărată temperatură de afară.

Deci, în afară de fapt că ținul tău va părea mai neted și mai hidratat (și, prin urmare, ridurile mai puțin vizibile), nu vei reuși niciodată cu un produs topic să regenerezi colagenul existent sau să-i îmbunătățești producția.

Pentru a face această problemă legată de dimensiune, majoritatea brand-urilor de beauty la început să folosească colagen hidrolizat; adică colagen descompus în lanțuri mai mici de aminoacizi numite peptide. Unii specialiști susțin că peptidele de colagen pot într-adevăr să ajungă în derm și să stimuleze fibroblastele să producă colagen nou, însă nu există studii solide care să demonstreze acest lucru.

Dacă credeai că vei găsi o soluție mai eficientă în suplimentele alimentare, în acest moment vă reevaluați așteptările. Unele sugerează că peptidele de colagen ar putea putea elasticitatea și hidratarea pielii sau reduce ridurile. Totuși, aceste studii sunt realizate pe un număr redus de participanți, pe perioade scurte de timp și sunt finanțate de companii care care îl produc. Când vezi asta, e greu să nu ridici sau sprânceană sceptică.

Apoi, există puține dovezi care să ateste că colagenul ingerat, fie că e sub formă lichidă, de pudră sau pastile, ar putea ajunge în sânge în cantități suficiente de mari chiar să îmbunătățească semnificativ calitatea pielii. În timpul procesului de digestie, colagenul este descompus de acizi din stomac în molecule mai mici: peptide și apoi aminoacizi. Dar, și dacă ar fi absorbiți, corpul folosește acei aminoacizi acolo unde are nevoie: pentru a repara mușchii, tendințele, oaile. Poate ajunge și la piele… sau poate nu. E un proces aleatoriu, nu unul direcționat.

Un alt aspect important e că colagenul vine din surse animale. Nu există colagen vegan, indiferent ce pretind unele brand-uri. Dacă vezi produse „vegane pentru stimularea colagenului”, ele nu conțin colagen, ci vitamine și aminoacizi care ajută corpul să-și producă singur colagenul.

Un alt lucru important de spus este că suplimentele de colagen nu sunt reglementate la fel de strict ca medicamente. Calitatea variază enorm. Ceea ce bei într-un shot sau smoothie fantezie poate fi un produs purificat și eficient sau o pudră plină de aditivi și reziduuri.

Însă, în general, suplimentele cu colagen sunt destul de inofensive. Cel mai probabil nu te vor scapa de riduri, dar nici nu-ti vor provoca probleme de sanatate. Singurul lucru garantat e că te vor face să scoți din buzunar o sumă importantă.

În ciuda tuturor strategiilor de marketing, colagenul nu eo soluție magică. Nici un supliment sau mască, oricât de scumpe ar fi, nu vă pot oferi un efect à la Benjamin Button. Ce te poate ajuta însă cu adevărat? Crema cu protectie solara. SPF-ul este, de fapt, cel mai puternic aliat în lupta contra pierderii colagenului. Razele UV degradează rapid și ireversibil fibrele care susțin structura pielii, iar fără protecție solară, orice altă investiție în skincare devine inutilă. Apoi, există ingredientele clasice, cele care nu ies din modă pentru că au în spate decenii de studii clinice. Retinoiziide exemplu, stimulează cu adevărata producție de colagen, îmbunătățesc textura pielii și reduc ridurile fine, cu condiția să fie folosiți cu răbdare și constanță. Vitamina C este un alt ingredient-cheie: antioxidant puternic, dar și esențial pentru sinteza colagenului, contribuie la o piele mai luminoasă și mai fermă.

În paralel, procedurile estetice minim invazive, cum ar fi microneedlingul, radiofrecvența sau terapiile cu ultrasunete, funcționează după un principiu simplu: provoacă micro-leziuni controlate în derm, iar pielea răspunde prin a produce colagen nou, pentru a se repara. Rezultatele nu sunt magice, dar sunt vizibile și reale, cu efecte care se acumulează în timp.

Iar în spatele tuturor acestor intervenții se află, de fapt, stilul de viață. Alimentația corectă, hidratarea adecvată, renunțarea la fumat și gestionarea stresului sunt elemente fundamentale care susțin organismul în procesul său natural de regenerare. Toate acestea contribuie, printre altele, la stimularea producției de colagen și la menținerea sănătății pielii.

Foto: Arhiva ELLE

Ca și când toată isteria cu energia feminină nu era de ajuns (vezi articolul Când spiritualitatea devine o afacere construită pe oprimarea femeilor), mai apare un nou trend de skincare, care nu fură și singurul moment în care chiar nu trebuie să nu fac griji de modul în care arătăm. Se numește magazie de dimineata și, potrivit celor câteva zeci de milioane de postări de pe TikTok, implică o rutină de seară cel puțin elaborată și biză, care te va ajuta să te trezești dimineața cu o piele luminoasă și hidratată, cu un păr gata coafat, cu o linie mandibulară mai bine pronunțată și fără ochi umflați. În teorie nu sună rău, nu? În realitate însă, nu arată încă o dată că standardele de frumusețe nu se termină niciodată – nici măcar atunci când dormi – și că obsesia pentru a arăta conform normelor și la fel de puternică ca acum 400 de ani, când femeile foloseau arsenic, o substanță toxică, pentru a-și albi pielea. Sigur, magazie de dimineata nu te omoară, dar cu siguranță anihilează și ultima frântură care ne-a mai rămas din mișcarea pozitivitatea corpului și duce ideea de consumerism la un cu totul alt nivel.

În cazul în care nu ți-a apărut pe Pentru dumneavoastră nici un video cu acest trend, îmi e greu să cred, dată fiind amploarea pe care a căpătat-o ​​în ultimele luni, ideea de bază și următoarea: înainte de culcare, trebuie să folosești sau grămadă de produse și accesorii care, în mod miraculos, promit să transforme look-ul până dimineață. Ritualul presupune utilizarea mai multor produse de skincare, a măștilor cu colagen pentru față, a patch-urilor pentru ochi, a benzilor pentru gură, a turbanelor din satin, a bandajelor pentru maxilar și a compreselor cu ulei pentru abdomen. Acestea acționează pe nopții, iar dimineața să începi să le îndepărtezi, pentru a descoperi că, sub toate aceste straturi, te așteaptă sau piele mai hidratată, un păr mai aranjat și trăsături mai bine conturate. Cum ar spune toți creatorii de conținut care se filmează cu fața completă înfășurată și arătând ca niște mumii: cu cât te culci mai urâtă, cu atât te trezești mai frumoase.

Îți mai aduci aminte de episodul din Euphoria în care Cassie se trezește la 4 dimineață și începe o rutină exagerată de skincare și make-up pentru a arăta perfect și ai atrage atenția lui Nate Jacobs? Toată lumea a catalogat atunci comportamentul său drept unul complet nesănătos, chiar maniacal. Dar TikTok adoptă când aproape același proces, dintr-o dată devine sau chestiune de self-care, care, în plus, te și ajutor să câștigi timp dimineața. Nu mai trebuie să faci mare lucru când te trezești, fiindcă deja arăți perfect.

Aș fi ipocrită dacă aș zice că skincare-ul nu poate fi un ritual plăcut. Problema e însă că industria de beauty și cea de wellness au reușit să nu spele atât de tare pe creier, chiar ne-au convins că totul vrea self-care și, și mai rău, că forma supremă de iubire și echivalentul unui act de consum. Ai o zi proastă? Cumpără-ți o mască. Te simți obosită? Du-te într-un retreat exclusivist și exotic. Simți că nu ești suficient de… frumoasă/deșteaptă/atrăgătoare? Avem un întreg coș de cumpărături ca să „te iubești din nou”.

Mai problematic e faptul că tipul ăsta de capitalism e mult mai atrăgător și, în aparență, mai inofensiv și empatic față de practicile de marketing de acum câteva decenii, care transmiteau fățiș că felul în care arăți nu e OK, nu e conform cu standardele. Evident, și acum mesajul e același (idealurile de frumusețe nu au plecat nicăieri), doar că e ambalat într-o manieră în care se pare că brand-urile sunt realmente preocupate de tine și de bunăstarea emoțională. Stiri flash! Sunt și întotdeauna vor fi preocupat de profitul lor și nimic altceva.

Dar cum am mai zis-o de atâtea ori: nu poți să vinzi soluții dacă nu convingi mai întâi oamenii că au o problemă. Industria asta nu funcționează decât dacă nu face să nu punem sub semnul întrebărilor propriul corp, propria față, propria valoare. Iar astăzi, valoare ta e dată de număr și prețul produselor pe care le folosești. Grija de sine, în varianta mainstream, e un club exclusivist în care intri doar dacă ai bani, timp și un anumit stil de viață. Iar asta nu face decât să accentueze diferențele sociale și să transforme o nevoie umană într-un privilegiu. Așa că nu știu cât vorbim despre wellness, ci despre excludere.

Iar pe lângă acest capitalism dus la extrem, magazie de dimineata nu arată și cum obsesia de a arăta perfect a ajuns să nu urmărească non-stop. Mai și în somn trebuie să „lucrezi” la tine, să îmbunătățești ceva. Odihna nu mai e doar odihnă. E un nou capitol în rutina de înfrumusețare. Corpul tău nu mai are voie să existe pur și simplu, ci trebuie să producă rezultate: piele mai luminoasă, pori mai puțin dilatați, ten mai uniform. Iar dacă nu reușește, nu-i de vină epuizarea, stresul sau viața reală, ci tu, că n-ai făcut destul pentru tine. Adică, n-ai consumat destul.

Dar poate că am eu o viziune prea pesimistă și poate că acest trend chiar aduce ceva benefic. Ce spun specialiștii despre practicile pe care magazie de dimineata le încurajează? În primul rând, „oferă rezultate temporare, nu schimbă în profunzime structuri structurale”, explică dr. Cristina Safta, medic dermatolog la Cronos Med.

„În plus, aplicarea mai multor straturi de produse active (acizi, retinolvitamina C) poate duce la iritarea pielii, mâncărime, descuamare și chiar arsuri chimice. Iar mă ocluzive excesiv pielea peste noapte pot bloca, favorizând acneea sau dermatita de contact”.

Ana Maria Nedelcu, esteticiană și fondatoarea clinicii Dermaspa, explică că „multe dintre măștile și produsele utilizate în cadrul acestei rutine sunt mai multe fenomene de marketing decât soluții științifice validate. greutății sale moleculare, și nu are efecte profunde asupra structurilor pielii.

În ceea ce privește benzile aplicate peste măștile de față, Ana Maria Nedelcu subliniază că, deși „acestea sunt promovate ca având un efect de ridicare temporar, compresia prelungită poate duce la iritații, congestie limfatică sau chiar miliaria (bubițe de reținere termică). Pielea are nevoie de oxigenare și echilibru microbiologic pe timpul nopții, nu de un mediu ocluziv și anaerob timp de 7–8 ore. Efectul de ridicare pe care îl obții este superficial. Poate exista un efect mecanic tranzitoriu (piele mai netedă dimineața), dar nu are efect real asupra colagenului dermic sau elasticității pe termen lung. Chiar dacă dormitul pe o parte comprimă pielea și favorizează ridurile de somn, benzile pot avea un efect de susținere minim, dar nu sunt o soluție reală împotriva acestora”.

De aceeași părere și dr. Safta, care subliniază că „bandajele pentru maxilar oferă un efect vizual temporar, prin compresie, dar nu modifică structura feței. Utilizarea frecventă poate provoca iritarea pielii, afectarea circulației limfatice sau chiar dureri musculare. Ele nu remodelează oasele, țesutul adipos sau pielea și nu sunt o alternativă reală pentru definirea mandibulei”.

În ceea ce privește lipirea gurii cu bandă adezivă în timpul somnului, medicul explică această practică „este promovată pentru a forța respirația nazală, însă poate avea efecte negative: irita și alergii ale cauzei din cauza adezivului, riscul de sufocare a persoanelor cu probleme respiratorii (deviație de sept sau apnee de somn) și creșterea bacteriilor în riscul de acțiune.

Și folosirea compreselor cu diferite tipuri de ulei pentru conturarea zonei abdomenului?

„Este mai degrabă un mit. Pot avea proprietăți emoliente și antiinflamatoare, dar nu topesc grăsimea și nu redefinesc silueta. Orice efect vizibil este temporar, determinat de deshidratarea locală prin transpirație, nu de o pierdere reală a țesutului adipos”.

Practicile care aduc cu adevărat beneficii sunt folosiți turbanelor din satin sau altor accesorii, cum ar fi șosetele sau cordoanele, pentru a coafa părul peste noapte și a obține bucle. De exemplu, turbanele din satin sunt mai prietenoase cu fir de păr decât alte materiale, deoarece reduce frecarea și prealabil rupee. părului în timpul somnului. Satinul ajutor, de asemenea, la mennerea hidratării părului, fiindcă nu absoarbe umezeala, așa cum o fac alte țesături.

În ceea ce privește coafarea fără căldură, tehnicile promovate de acest trend nu implică nici un fel de stres termic asupra părului. Aceste metode evită deshidratarea și deteriorarea firului de păr, prevenind daunele cauzate de utilizare frecventă a aparatelor de styling cu căldură.

În schimb, majoritatea celorlalte promovate de trendul magazie de dimineata„precum dormitul cu mască ocluzivă și benzi, pot provoca dezechilibre ale barierei cutanate, mai degrabă decât să aducă beneficii reale. Poate fi distractiv sau instagramabildar nu înlocuiește procedurile reale de stimulare a colagenului (cum ar fi tratamentele microneedling, cu exozomi, cu retinoizi, cu radiofrecvență etc.)”, concluzionează Ana Maria Nedelcu. Iar dr. Cristina Safta avertizează că „aplicarea zilnică a unor astfel de practici poate duce la sensibilizare și iritație virală. rutina de skincare la nevoile pielii noastre”.

Așadar, dacă toată pledoaria mea despre consumul excesiv sau capcana obsesiei pentru perfecțiunea nu te-a convins, măcar ține cont de recomandări specialiștilor. Realmente, nu există motive întemeiate pentru care ar merita să încerci toată rutina asta elaborată, care pe deasupra nici nu crezi că îți permite să dormi confortabil. Eu una aș prefera să mă trezesc odihnită, nu cu fața acoperită de măști și benzi, doar ca să am un maxilar mai pronunțat.

Foto: Arhiva ELLE

Ca și când toată isteria cu energia feminină nu era de ajuns (vezi articolul Când spiritualitatea devine o afacere construită pe oprimarea femeilor), mai apare un nou trend de skincare, care nu fură și singurul moment în care chiar nu trebuie să nu fac griji de modul în care arătăm. Se numește magazie de dimineata și, potrivit celor câteva zeci de milioane de postări de pe TikTok, implică o rutină de seară cel puțin elaborată și biză, care te va ajuta să te trezești dimineața cu o piele luminoasă și hidratată, cu un păr gata coafat, cu o linie mandibulară mai bine pronunțată și fără ochi umflați. În teorie nu sună rău, nu? În realitate însă, nu arată încă o dată că standardele de frumusețe nu se termină niciodată – nici măcar atunci când dormi – și că obsesia pentru a arăta conform normelor și la fel de puternică ca acum 400 de ani, când femeile foloseau arsenic, o substanță toxică, pentru a-și albi pielea. Sigur, magazie de dimineata nu te omoară, dar cu siguranță anihilează și ultima frântură care ne-a mai rămas din mișcarea pozitivitatea corpului și duce ideea de consumerism la un cu totul alt nivel.

În cazul în care nu ți-a apărut pe Pentru dumneavoastră nici un video cu acest trend, îmi e greu să cred, dată fiind amploarea pe care a căpătat-o ​​în ultimele luni, ideea de bază și următoarea: înainte de culcare, trebuie să folosești sau grămadă de produse și accesorii care, în mod miraculos, promit să transforme look-ul până dimineață. Ritualul presupune utilizarea mai multor produse de skincare, a măștilor cu colagen pentru față, a patch-urilor pentru ochi, a benzilor pentru gură, a turbanelor din satin, a bandajelor pentru maxilar și a compreselor cu ulei pentru abdomen. Acestea acționează pe nopții, iar dimineața să începi să le îndepărtezi, pentru a descoperi că, sub toate aceste straturi, te așteaptă sau piele mai hidratată, un păr mai aranjat și trăsături mai bine conturate. Cum ar spune toți creatorii de conținut care se filmează cu fața completă înfășurată și arătând ca niște mumii: cu cât te culci mai urâtă, cu atât te trezești mai frumoase.

Îți mai aduci aminte de episodul din Euphoria în care Cassie se trezește la 4 dimineață și începe o rutină exagerată de skincare și make-up pentru a arăta perfect și ai atrage atenția lui Nate Jacobs? Toată lumea a catalogat atunci comportamentul său drept unul complet nesănătos, chiar maniacal. Dar TikTok adoptă când aproape același proces, dintr-o dată devine sau chestiune de self-care, care, în plus, te și ajutor să câștigi timp dimineața. Nu mai trebuie să faci mare lucru când te trezești, fiindcă deja arăți perfect.

Aș fi ipocrită dacă aș zice că skincare-ul nu poate fi un ritual plăcut. Problema e însă că industria de beauty și cea de wellness au reușit să nu spele atât de tare pe creier, chiar ne-au convins că totul vrea self-care și, și mai rău, că forma supremă de iubire și echivalentul unui act de consum. Ai o zi proastă? Cumpără-ți o mască. Te simți obosită? Du-te într-un retreat exclusivist și exotic. Simți că nu ești suficient de… frumoasă/deșteaptă/atrăgătoare? Avem un întreg coș de cumpărături ca să „te iubești din nou”.

Mai problematic e faptul că tipul ăsta de capitalism e mult mai atrăgător și, în aparență, mai inofensiv și empatic față de practicile de marketing de acum câteva decenii, care transmiteau fățiș că felul în care arăți nu e OK, nu e conform cu standardele. Evident, și acum mesajul e același (idealurile de frumusețe nu au plecat nicăieri), doar că e ambalat într-o manieră în care se pare că brand-urile sunt realmente preocupate de tine și de bunăstarea emoțională. Stiri flash! Sunt și întotdeauna vor fi preocupat de profitul lor și nimic altceva.

Dar cum am mai zis-o de atâtea ori: nu poți să vinzi soluții dacă nu convingi mai întâi oamenii că au o problemă. Industria asta nu funcționează decât dacă nu face să nu punem sub semnul întrebărilor propriul corp, propria față, propria valoare. Iar astăzi, valoare ta e dată de număr și prețul produselor pe care le folosești. Grija de sine, în varianta mainstream, e un club exclusivist în care intri doar dacă ai bani, timp și un anumit stil de viață. Iar asta nu face decât să accentueze diferențele sociale și să transforme o nevoie umană într-un privilegiu. Așa că nu știu cât vorbim despre wellness, ci despre excludere.

Iar pe lângă acest capitalism dus la extrem, magazie de dimineata nu arată și cum obsesia de a arăta perfect a ajuns să nu urmărească non-stop. Mai și în somn trebuie să „lucrezi” la tine, să îmbunătățești ceva. Odihna nu mai e doar odihnă. E un nou capitol în rutina de înfrumusețare. Corpul tău nu mai are voie să existe pur și simplu, ci trebuie să producă rezultate: piele mai luminoasă, pori mai puțin dilatați, ten mai uniform. Iar dacă nu reușește, nu-i de vină epuizarea, stresul sau viața reală, ci tu, că n-ai făcut destul pentru tine. Adică, n-ai consumat destul.

Dar poate că am eu o viziune prea pesimistă și poate că acest trend chiar aduce ceva benefic. Ce spun specialiștii despre practicile pe care magazia de dimineata le încurajează? În primul rând, „oferă rezultate temporare, nu schimbă în profunzime structuri structurale”, explică dr. Cristina Safta, medic dermatolog la Cronos Med.

„În plus, aplicarea mai multor straturi de produse active (acizi, retinolvitamina C) poate duce la iritarea pielii, mâncărime, descuamare și chiar arsuri chimice. Iar mă ocluzive excesiv pielea peste noapte pot bloca, favorizând acneea sau dermatita de contact”.

Ana Maria Nedelcu, esteticiană și fondatoarea clinicii Dermaspa, explică că „multe dintre măștile și produsele utilizate în cadrul acestei rutine sunt mai multe fenomene de marketing decât soluții științifice validate. greutății sale moleculare, și nu are efecte profunde asupra structurilor pielii.

În ceea ce privește benzile aplicate peste măștile de față, Ana Maria Nedelcu subliniază că, deși „acestea sunt promovate ca având un efect de ridicare temporar, compresia prelungită poate duce la iritații, congestie limfatică sau chiar miliaria (bubițe de reținere termică). Pielea are nevoie de oxigenare și echilibru microbiologic pe timpul nopții, nu de un mediu ocluziv și anaerob timp de 7–8 ore. Efectul de ridicare pe care îl obții este superficial. Poate exista un efect mecanic tranzitoriu (piele mai netedă dimineața), dar nu are efect real asupra colagenului dermic sau elasticității pe termen lung. Chiar dacă dormitul pe o parte comprimă pielea și favorizează ridurile de somn, benzile pot avea un efect de susținere minim, dar nu sunt o soluție reală împotriva acestora”.

De aceeași părere și dr. Safta, care subliniază că „bandajele pentru maxilar oferă un efect vizual temporar, prin compresie, dar nu modifică structura feței. Utilizarea frecventă poate provoca iritarea pielii, afectarea circulației limfatice sau chiar dureri musculare. Ele nu remodelează oasele, țesutul adipos sau pielea și nu sunt o alternativă reală pentru definirea mandibulei”.

În ceea ce privește lipirea gurii cu bandă adezivă în timpul somnului, medicul explică această practică „este promovată pentru a forța respirația nazală, însă poate avea efecte negative: irita și alergii ale cauzei din cauza adezivului, riscul de sufocare a persoanelor cu probleme respiratorii (deviație de sept sau apnee de somn) și creșterea bacteriilor în riscul de acțiune.

Și folosirea compreselor cu diferite tipuri de ulei pentru conturarea zonei abdomenului?

„Este mai degrabă un mit. Pot avea proprietăți emoliente și antiinflamatoare, dar nu topesc grăsimea și nu redefinesc silueta. Orice efect vizibil este temporar, determinat de deshidratarea locală prin transpirație, nu de o pierdere reală a țesutului adipos”.

Practicile care aduc cu adevărat beneficii sunt folosiți turbanelor din satin sau altor accesorii, cum ar fi șosetele sau cordoanele, pentru a coafa părul peste noapte și a obține bucle. De exemplu, turbanele din satin sunt mai prietenoase cu fir de păr decât alte materiale, deoarece reduce frecarea și prealabil rupee. părului în timpul somnului. Satinul ajutor, de asemenea, la mennerea hidratării părului, fiindcă nu absoarbe umezeala, așa cum o fac alte țesături.

În ceea ce privește coafarea fără căldură, tehnicile promovate de acest trend nu implică nici un fel de stres termic asupra părului. Aceste metode evită deshidratarea și deteriorarea firului de păr, prevenind daunele cauzate de utilizare frecventă a aparatelor de styling cu căldură.

În schimb, majoritatea celorlalte promovate de trendul magazie de dimineata„precum dormitul cu mască ocluzivă și benzi, pot provoca dezechilibre ale barierei cutanate, mai degrabă decât să aducă beneficii reale. Poate fi distractiv sau instagramabildar nu înlocuiește procedurile reale de stimulare a colagenului (cum ar fi tratamentele microneedling, cu exozomi, cu retinoizi, cu radiofrecvență etc.)”, concluzionează Ana Maria Nedelcu. Iar dr. Cristina Safta avertizează că „aplicarea zilnică a unor astfel de practici poate duce la sensibilizare și iritație virală. rutina de skincare la nevoile pielii noastre”.

Așadar, dacă toată pledoaria mea despre consumul excesiv sau capcana obsesiei pentru perfecțiunea nu te-a convins, măcar ține cont de recomandări specialiștilor. Realmente, nu există motive întemeiate pentru care ar merita să încerci toată rutina asta elaborată, care pe deasupra nici nu crezi că îți permite să dormi confortabil. Eu una aș prefera să mă trezesc odihnită, nu cu fața acoperită de măști și benzi, doar ca să am un maxilar mai pronunțat.

Foto: Arhiva ELLE