Categorie: Stil

Dintre toate trăsăturile feței noastre, sprâncenele au trecut, probabil, prin cele mai multe schimbări. În anii ’90 le pensam excesiv, până ajungeau să arate ca o linie arcuită. În urmă cu un deceniu le voiam perfecte, simetrice și conturate exagerat. Iar la scurt timp după, a venit moda sprâncenelor groase și naturale. Ca și cum toate aceste schimbări nu și-ar fi lăsat suficient amprenta asupra sprâncenelor noastre, mai apare și subțierea firească ce se instalează odată cu trecerea timpului sau ca efect al unor tratamente agresive. Așa că nu e de mirare că multe sprâncene și-au pierdut forma, s-au rărit sau au goluri vizibile.

Din fericire, există soluții care pot corecta sau chiar inversa aceste schimbări. Cu ajutorul procedurilor potrivite, poți recăpăta forma dorită, un aspect mai plin și un contur care nu se estompează până la prânz. Cum o alegi însă pe cea potrivită pentru tine? Ce diferențiază micropigmentarea de microblading? În ce constă laminarea și cât de invaziv este, de fapt, un transplant de sprâncene? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care ar fi bine să ți le pui înainte de a face o programare la un centru de înfrumusețare sau la o clinică estetică.

Pentru a înțelege mai bine ce presupune fiecare procedură și la ce te poți aștepta în realitate, am stat de vorbă cu trei specialiste care, deși propun abordări diferite, promit același rezultat: sprâncene care arată natural, se potrivesc cu fizionomia ta și nu au nevoie de retușuri zilnice.

Să începem cu situația cea mai puțin dramatică: cea în care nu te confrunți cu o pierdere semnificativă a firelor de păr, ci ai nevoie doar de o stilizare corectă a sprâncenelor și de o rutină simplă, ușor de urmat acasă.

Primul sfat al Vladei Spînu, specialistă în pensarea, rărirea, vopsirea și laminarea sprâncenelor, este să ai răbdare și să reziști tentației, oricât de mare ar fi, de a smulge zilnic firele „în plus”.

„Pensatul prea des, din două în două zile sau fir cu fir, poate afecta linia sprâncenei și duce în timp la subțierea definitivă a unor zone. Eu recomand să corectăm doar ce iese vizibil din formă, restul îl lăsăm să respire. Ideal ar fi să ne pensăm o dată la trei–patru săptămâni, pentru a permite firelor să crească suficient și pentru a păstra forma naturală”, explică Vlada.

De asemenea, e esențial să te abții de la tunderea sprâncenelor. Deși pare inofensivă, poate schimba textura firelor, care devin mai rigide și mai greu de controlat. „În loc să tund, prefer să folosesc tehnica de rărire selectivă, care oferă un rezultat mult mai natural”, spune Vlada.

Când vorbim despre sprâncene pensate excesiv, primul pas e să le lași să se refacă: fără pensat acasă, fără tuns, fără retușuri.

„Perioada de haos e necesară. E frustrantă, dar e singura cale spre sprâncene naturale și frumoase. Tocmai de aceea le recomand clientelor mele să evite complet pensatul acasă. Cele mai multe greșeli apar tocmai din dorința de «a corecta puțin», iar o smulgere greșită poate încetini procesul sau distruge simetria. Dacă chiar e nevoie, se pot îndepărta doar câteva fire din zona dintre sprâncene, folosind o pensetă de calitate, cu vârf oblic”.

În ceea ce privește rutina de îngrijire acasă, Vlada spune că primul pas constă „într-o demachiere delicată, fără să frecăm zona sprâncenelor. Multe fire se pierd așa, fără să ne dăm seama”. Apoi, în kit-ul tău de îngrijire ar trebui să existe o perie specială pentru sprâncene și un gel pentru fixare. „Gelul nu doar că menține forma, dar acționează ca un strat protector împotriva prafului, machiajului și altor factori externi”.

„Serumurile pentru regenerare, precum Revitabrow sau Nanobrow, pot ajuta la refacerea firelor de păr, dar doar dacă sunt aplicate zilnic”, mai adaugă Vlada. „Și uleiurile naturale pot fi eficiente, dar nu sunt soluții magice. Ricinul, jojoba, arganul – aplicate corect și constant – pot hrăni firul, îl pot întări și pot stimula o creștere mai sănătoasă”.

Totuși, rezultatele diferă de la o persoană la alta și nu apar peste noapte. „Le recomand mereu ca parte a unei rutine, nu ca un tratament unic. Iar dacă pielea din zona sprâncenelor e sensibilă sau predispusă la iritații, e important să testăm uleiul înainte sau să alegem produse profesionale formulate special pentru sprâncene”.

Pentru sprâncenele cu fir mai gros, rebel sau care nu-și păstrează forma, soluția poate fi laminarea. „E o procedură care ajută firele să stea exact cum le așezi, oferind un aspect ordonat, ridicat și mai plin, fără machiaj. Ce îmi place cel mai mult la laminare e că poți stiliza sprâncenele diferit în funcție de look-ul dorit, iar ele rămân fixate perfect”, explică Vlada.

Totuși, laminarea nu se potrivește tuturor. „Ține mult de tipul firului și de trăsăturile feței. Nu o recomand persoanelor cu fire foarte subțiri, rare sau fragile, dar nici în cazurile în care firele cresc natural în jos. În astfel de situații, există un risc crescut de rupere după laminare. De asemenea, e contraindicată persoanelor cu piele sensibilă sau dermatită”.

În plus, sprâncenele „exagerat de laminate” pot arăta bine în poze, dar rareori se potrivesc în viața de zi cu zi. „Pentru mine”, spune Vlada, „o sprânceană frumoasă e una care se potrivește perfect cu chipul și personalitatea celei care o poartă. Nu trebuie să fie perfect simetrică sau groasă. Trebuie doar să creeze armonie, să evidențieze privirea și să lase loc expresivității.

De fapt, una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le aud e că sprâncenele trebuie să fie identice. În realitate, ele sunt surori, nu gemene și e absolut normal să aibă mici diferențe. Forțarea simetriei ‘pe riglă’ duce nu doar la pensat excesiv, ci și la conturarea asimetriilor naturale ale feței. Eu cred în sprâncene care completează, nu care concurează cu fața și mereu le încurajez pe femei să-și îmbrățișeze unicitatea. Susțin echilibrul, nu perfecțiunea”.

Pentru sprâncenele rare, cu goluri vizibile sau cu o formă care nu mai poate fi corectată, indiferent câte serumuri ai aplica sau cât timp le-ai lăsa nepensate, una dintre cele mai eficiente opțiuni este micropigmentarea. Această procedură semi-permanentă presupune introducerea unui pigment cosmetic în stratul superficial al pielii, cu ajutorul unui aparat electric dotat cu un ac foarte fin. Prin tehnica fir cu fir, se trasează linii extrem de subțiri care imită direcția și textura firelor naturale, completând golurile și redefinind conturul sprâncenelor.

Spre deosebire de microblading, „această tehnică este potrivită pentru toate tipurile de ten”, spune Smaranda Dumitrescu, specialistă în micropigmentare fir cu fir. „În principiu, tenul gras este puțin mai problematic. Necesită o abordare mai atentă – firele trebuie desenate la o distanță ușor mai mare între ele, pentru că pigmentul tinde să se dilate în timp. Dar nu e nimic grav, dacă știi cum să lucrezi„.

Micropigmentarea este contraindicată în sarcină, dar se poate realiza în siguranță în perioada de alăptare. În plus, nu este o soluție potrivită doar pentru cei care au sprâncene foarte subțiri.

„Poți avea o bază bună de fire, dar cu goluri, iar în acest caz intervenim doar acolo, păstrând restul intact”, explică specialista. „Atât femeile, cât și bărbații care se confruntă cu sprâncene rare, asimetrice sau cu goluri pot apela la această procedură, indiferent dacă problemele sunt genetice, dobândite în timp sau legate de un tratament oncologic”.

O ședință începe întotdeauna cu o discuție detaliată, în care Smaranda analizează forma naturală a sprâncenelor și află ce își dorește fiecare client – ce îl nemulțumește, ce ar vrea să schimbe și, mai ales, ce nu își dorește deloc.

„Dacă mi se cere ceva exagerat, cum ar fi sprâncene foarte groase, trebuie să explic că nu putem depăși cu mai mult de doi milimetri sprânceana naturală. Deși pe moment efectul e spectaculos, lucrurile se schimbă în timp, iar după vindecare rezultatul nu va mai arăta la fel de bine”.

Apoi urmează desenul preliminar – o schiță atent realizată, care servește drept ghid pentru trasarea firelor. Se aleg pigmenții potriviți, cât mai apropiați de nuanța naturală a sprâncenelor, și începe micropigmentarea propriu-zisă, fir cu fir, cu ajutorul aparatului electric.

Pentru un rezultat cât mai apropiat de aspectul natural al sprâncenelor, alegerea pigmentului este esențială. Există trei tipuri: organici, minerali și hibrizi.

„Pigmenții organici se fixează rapid și rezistă timp îndelungat în piele, chiar și până la doi-trei ani, dar, în timp, pot căpăta reflexe albăstrui sau gri. Cei minerali sunt mai greu de asimilat de piele, însă se estompează frumos și pot fi eliminați complet cu laser, fără a lăsa urme portocalii sau roșiatice. Iar cei hibrizi combină avantajele ambelor variante: se fixează ușor, ca cei organici, dar oferă o vindecare frumoasă, datorită componentei minerale. Eu folosesc pigmenți hibrizi Hanami, care nu se vindecă niciodată în roșu sau oranj. Cel mult, după doi-trei ani, pot rămâne cu un ton ușor de maro-gri”, explică Smaranda.

Imediat după ședință, care durează în jur de două ore și jumătate, sprâncenele vor părea mai intense, cu o culoare mai închisă decât rezultatul final. În următoarele zile, pe suprafața pielii se formează cojițe fine care cad de la sine, în general între șapte și zece zile.

„În perioada asta, trebuie lăsate complet în pace. Fără apă, fără cremă, fără machiaj, fără atins. E foarte important ca pielea să-și urmeze singură procesul de vindecare”, spune Smaranda.

După ce cojițele cad, urmează un moment frecvent de panică: culoarea pare că a dispărut complet. „În realitate, pigmentul începe să reapară în zilele următoare, într-o variantă mai estompată și mai naturală. Abia după o lună se programează retușul, care fixează rezultatul și corectează eventualele mici goluri. Rezultatul final se stabilizează complet la patru – șase săptămâni după retuș, iar efectele durează până la doi ani, în funcție de tipul de ten, îngrijire și stil de viață”.

Vindecarea și retenția pigmentului depind în mare măsură de respectarea recomandărilor post-procedură. Orice abatere – de la expunerea la soare fără protecție, la aplicarea machiajului prea devreme sau smulgerea cojițelor – poate afecta rezultatul final. „Este o lucrare în echipă”, subliniază Smaranda. „Ce fac eu e doar o parte. De la un punct încolo, clienta este responsabilă pentru cum va arăta sprânceana ei în timp. Expunerea la soare, de exemplu, poate altera nuanța pigmentului. „Le spun clientelor să aplice SPF 50 pe sprâncene în fiecare zi, mai ales vara. Soarele nu e deloc prietenos cu pigmentul din piele”.

În ceea ce privește miturile legate de această procedură, Smaranda spune că cel mai frecvent este acela că sprâncenele arată nenatural la final, ca un tatuaj vechi, albăstrui, cu margini groase și rigide. „De fapt, nu e un mit, ci o realitate din trecut. Se foloseau ace de tatuaj corporal și pigmenți nepotriviți pentru față, fără nici o adaptare la fizionomie. Azi, tehnica e complet diferită, pigmenții sunt special creați pentru piele, iar rezultatul este mult mai fin și natural.

O altă preconcepție des întâlnită este legată de durere. Procedura nu este dureroasă, ci se simte ca o ușoară furnicătură. Pentru persoanele mai sensibile, se poate aplica o anestezie locală, dar chiar și fără aceasta, majoritatea clientelor o tolerează fără probleme”.

La prima vedere, microblading-ul poate părea similar cu micropigmentarea, fiindcă, în esență, ambele tehnici își propun să redeseneze sprâncenele fir cu fir. Diferența majoră constă însă în instrumentele folosite. Microblading-ul presupune utilizarea unei lame fine, manevrată manual de specialist, care „zgârie” delicat stratul superficial al epidermei. În aceste tăieturi se introduce apoi pigmentul, pentru a crea efectul unor fire subțiri care imită sprânceana naturală.

Chiar dacă rezultatele pot fi foarte naturale, ele nu durează la fel de mult ca în cazul micropigmentării. În plus, microblading-ul nu este recomandat persoanelor cu un ten gras, deoarece există riscul ca liniile trasate să se îngroașe sau să se estompeze neuniform în timp.

Întreținerea post-procedură este, în mare parte, similară cu cea recomandată după micropigmentare: o sesiune de retuș programată la câteva săptămâni după prima intervenție, evitarea produselor exfoliante, a expunerii la soare și multă grijă în primele zile de vindecare.

Deși pot oferi rezultate naturale, atât laminarea, cât și micropigmentarea sau microblading-ul sunt soluții temporare, care necesită întreținere periodică și retușuri. În schimb, transplantul de sprâncene cu fir lung este o opțiune permanentă, care poate îmbunătăți densitatea și forma sprâncenelor într-un mod vizibil și de durată.

„Intervenția chirurgicală este una minim-invazivă și presupune recoltarea firelor de păr din zona occipitală (partea din spate a capului, unde părul este dens și rezistent), urmată de implantarea lor în zona sprâncenelor” explică dr. Maria Barsevschi, medic dermatolog specializat în tratamente pentru căderea părului și transplant de păr la Elos Hair Clinic.

Spre deosebire de metodele clasice, această abordare implică prelevarea și implantarea firelor de păr lungi, păstrate la lungimea naturală, ceea ce permite medicului și pacientei să vizualizeze forma și volumul în timp real, chiar în timpul intervenției.

Procedura începe cu o consultație detaliată, în care medicul evaluează atât zona din care vor fi luate firele, cât și forma dorită a sprâncenelor. Odată ce planul este stabilit, se trece la intervenția propriu-zisă. Firele sunt extrase individual prin tehnica FUE (Follicular Unit Extraction), folosind foliculi subțiri, similari celor din sprâncene, apoi implantați cu precizie prin metoda DHI (Direct Hair Implantation), respectând direcția naturală de creștere a firelor.

Intervenția durează, în medie, între patru și șase ore, nu necesită spitalizare și se efectuează sub anestezie locală. „Imediat după procedură, pot apărea o ușoară umflătură și roșeață în zona sprâncenelor – reacții normale, care se ameliorează de la sine în câteva zile. În jurul firelor transplantate se formează mici cruste, care se desprind natural în decurs de aproximativ o săptămână. Pentru ca totul să decurgă bine, e esențial ca pacienta să urmeze câteva recomandări simple: să spele delicat zona, să evite atingerea, frecarea sau scărpinarea sprâncenelor, să le protejeze de soare și lovituri și să evite efortul intens ori transpirația excesivă în primele zile”, subliniază dr. Barsevschi.

În primele săptămâni după intervenție, firele transplantate pot cădea – un proces normal, numit shedding – urmând ca noile fire să înceapă să crească treptat în trei–patru luni.

„Rezultatele transplantului pot fi evaluate realist la 6–12 luni de la procedură, precizează medicul dermatolog, care adaugă că „în cele mai multe cazuri, o singură intervenție este suficientă. Totuși, în funcție de particularitățile fiecărei paciente, poate fi necesară o ședință suplimentară de retuș, după aproximativ 9–12 luni”.

Rezultatele sunt, de regulă, permanente. „Acest lucru este posibil deoarece foliculii folosiți provin din zona occipitală, unde firele de păr sunt genetic rezistente la cădere și au o creștere stabilă pe tot parcursul vieții.

Transplantul de sprâncene cu fir lung este o opțiune eficientă pentru persoanele care se confruntă cu pierderea parțială sau totală a sprâncenelor, subțiere accentuată, cicatrici post-traumatice ori rezultate nefericite în urma pensării excesive sau a altor intervenții estetice. Printre cauzele frecvente care pot duce la aceste modificări se numără factorii genetici, dezechilibrele hormonale, afecțiuni medicale precum alopecia areata sau hipotiroidismul, dar și obiceiul compulsiv de a smulge firele de păr.

Totuși, nu oricine este un candidat potrivit. Intervenția nu este recomandată persoanelor cu afecțiuni inflamatorii active, boli autoimune, diabet necontrolat sau cu o zonă donatoare insuficientă”, concluzionează dr. Maria Barsevschi.

Așa că, înainte de a lua o decizie în privința unei proceduri, fie ea temporară sau definitivă, informează-te corect, discută cu specialistul sau medicul despre ce ți se potrivește cu adevărat, ținând cont de particularitățile tale; nu doar estetice, ci și de sănătate. Și nu uita că sprâncenele nu trebuie să fie perfecte, ci doar potrivite pentru tine.

Foto: Arhiva ELLE

Ce este: Dincolo de fapt că te ajută să ai sau pielea mult mai hidratată, Lifto Onda Dinamica oferă o îngrijire completă, care vizează inclusiv semnele îmbătrânirii. Toate aceste beneficii se datorează tehnologiei avansate, care combină ultrasunetele de înaltă frecvență și radiofrecvența bipolară cu mezoterapia fără ace și luminile roșii, infraroșii sau galbene. Astfel, aparatul stimulează regenerarea celulară și producția de colagen și elastina, îmbunătățește oxigenarea celulară, elimină toxinele, reechilibrează pH-ul pielii și ameliorează aspectul ridurilor și fermitatea tenului. Dispozitivul poate fi folosit nu doar pe față, ci și pe gât și decolteu, iar în general sunt recomandate patru ședințe de tratament.

Detalii: 650 lei / 60 de minute.
Unde: Illuma Aesthetic Clinique, www.illumaclinique.ro.

Ce este: Știu că, în teorie, mezoterapia poate provoca sau ușoară anxietate din cauza folosirii micro-acelor, însă, în realitate, este un tratament rapid și nedureros, cu rezultate vizibile încă de la prima ședință. Procedura constă în injectarea în derm a unui complex unic de 50 de ingrediente active — acid hialuronicvitamine, aminoacizi, antioxidanți, peptide și nano-peptide — care stimulează sinteza de colagen și elastina, hrănește și hidratează pielea din interior și reactivează mecanismele naturale de regenerare. Rezultatul? Porii sunt vizibili diminuați, textura devine mai uniformă, iar pielea este mai fermă, mai catifelată și intens hidratată.

Detalii: 2.250 lei (pachet 3 ședințe) / 30 de minute.
Unde: Clinica de Estetică Dr. Rareș Giurgiu, www.drgiurgiu.ro.

Ce este: Dacă ai cumpărat o revista măcar o dată în ultimul an, știi că sunt o mare fană a exozomilor. Tocmai de aceea, nu aveam cum să nu vă recomand și ExoGlow Facial, o procedură care folosește nu doar exozomi, ci și alte două terapii eficiente, care nu implică timp de recuperare. Exozomii aplicați topic ajuta la regenerarea celulelor, reduce inflamația și îmbunătățesc sinteza de colagen, în timp ce terapia LED calmează, vindecă și crește luminozitatea pielii. Electrostimularea tonifică musculatura, redefinește contururile feței și oferă un efect de ridicare. Evident, tratamentul reușește și să hidrateze profund tenul, lăsându-l mai neted și mai luminos.

Detalii: 550 lei / 60 de minute.
Unde: Clinica Dermaspa, www.dermaspa.ro.

Ce este: Intraceuticals este un tratament facial non-invaziv, perfect dacă vrei un ten intens hidratat și luminos. Folosește oxigen hiperbaric, adică oxigen sub presiune, pentru a împinge în profunzimea pielii ingrediente active care hrănesc și revitalizează tenul. Astfel, pielea nu doar că devine mai hidratată, ci capătă un aspect mai neted și mai uniform, iar ridurileliniile fine, cearcănele și petele pigmentare se estompează vizibil. Serumurile sunt alese speciale pentru nevoile tenului tău. Procedura este blândă, nedureroasă și nu necesită timp de recuperare, fiind vizibilă imediat.

Detalii: 590-870 lei / 60 de minute.

Unde: Cronos Med, www.www.cronosmed.ro.

Ce este: Dacă pielea ta este ternă, deshidratată sau afectată de razele soarelui, specialiștii de la clinica Nu vă recomandăm. skinbooster-ele, adică tratamente injectabile cu acid hialuronic fluid. Acestea sunt create special pentru hidratarea profundă a pielii, fără a adăuga volum feței. Acidul hialuronic atrage și reține apa în țesuturi, făcând pielea mai elastică, mai fermă și mai luminoasă. În loc să modifice trăsăturile feței, *skinbooster-ele îmbunătățesc calitatea pielii din interior, reduc aspectul porilor dilatați, al liniilor fine și conferă o strălucire sănătoasă. Pentru cele mai bune rezultate, sunt recomandate două ședințe — o înainte de vacanță și alta după.

Detalii: 2.000 lei / 45 de minute.
Unde: Clinica Nuwe, www.nuwe.ro.

Foto: Arhiva ELLE

Ce este: Dincolo de fapt că te ajută să ai sau pielea mult mai hidratată, Lifto Onda Dinamica oferă o îngrijire completă, care vizează inclusiv semnele îmbătrânirii. Toate aceste beneficii se datorează tehnologiei avansate, care combină ultrasunetele de înaltă frecvență și radiofrecvența bipolară cu mezoterapia fără ace și luminile roșii, infraroșii sau galbene. Astfel, aparatul stimulează regenerarea celulară și producția de colagen și elastina, îmbunătățește oxigenarea celulară, elimină toxinele, reechilibrează pH-ul pielii și ameliorează aspectul ridurilor și fermitatea tenului. Dispozitivul poate fi folosit nu doar pe față, ci și pe gât și decolteu, iar în general sunt recomandate patru ședințe de tratament.

Detalii: 650 lei / 60 de minute.
Unde: Illuma Aesthetic Clinique, www.illumaclinique.ro.

Ce este: Știu că, în teorie, mezoterapia poate provoca sau ușoară anxietate din cauza folosirii micro-acelor, însă, în realitate, este un tratament rapid și nedureros, cu rezultate vizibile încă de la prima ședință. Procedura constă în injectarea în derm a unui complex unic de 50 de ingrediente active — acid hialuronicvitamine, aminoacizi, antioxidanți, peptide și nano-peptide — care stimulează sinteza de colagen și elastina, hrănește și hidratează pielea din interior și reactivează mecanismele naturale de regenerare. Rezultatul? Porii sunt vizibili diminuați, textura devine mai uniformă, iar pielea este mai fermă, mai catifelată și intens hidratată.

Detalii: 2.250 lei (pachet 3 ședințe) / 30 de minute.
Unde: Clinica de Estetică Dr. Rareș Giurgiu, www.drgiurgiu.ro.

Ce este: Dacă ai cumpărat o revista măcar o dată în ultimul an, știi că sunt o mare fană a exozomilor. Tocmai de aceea, nu aveam cum să nu vă recomand și ExoGlow Facial, o procedură care folosește nu doar exozomi, ci și alte două terapii eficiente, care nu implică timp de recuperare. Exozomii aplicați topic ajuta la regenerarea celulelor, reduce inflamația și îmbunătățesc sinteza de colagen, în timp ce terapia LED calmează, vindecă și crește luminozitatea pielii. Electrostimularea tonifică musculatura, redefinește contururile feței și oferă un efect de ridicare. Evident, tratamentul reușește și să hidrateze profund tenul, lăsându-l mai neted și mai luminos.

Detalii: 550 lei / 60 de minute.
Unde: Clinica Dermaspa, www.dermaspa.ro.

Ce este: Intraceuticals este un tratament facial non-invaziv, perfect dacă vrei un ten intens hidratat și luminos. Folosește oxigen hiperbaric, adică oxigen sub presiune, pentru a împinge în profunzimea pielii ingrediente active care hrănesc și revitalizează tenul. Astfel, pielea nu doar că devine mai hidratată, ci capătă un aspect mai neted și mai uniform, iar ridurileliniile fine, cearcănele și petele pigmentare se estompează vizibil. Serumurile sunt alese speciale pentru nevoile tenului tău. Procedura este blândă, nedureroasă și nu necesită timp de recuperare, fiind vizibilă imediat.

Detalii: 590-870 lei / 60 de minute.

Unde: Cronos Med, www.www.cronosmed.ro.

Ce este: Dacă pielea ta este ternă, deshidratată sau afectată de razele soarelui, specialiștii de la clinica Nu vă recomandăm. skinbooster-ele, adică tratamente injectabile cu acid hialuronic fluid. Acestea sunt create special pentru hidratarea profundă a pielii, fără a adăuga volum feței. Acidul hialuronic atrage și reține apa în țesuturi, făcând pielea mai elastică, mai fermă și mai luminoasă. În loc să modifice trăsăturile feței, *skinbooster-ele îmbunătățesc calitatea pielii din interior, reduc aspectul porilor dilatați, al liniilor fine și conferă o strălucire sănătoasă. Pentru cele mai bune rezultate, sunt recomandate două ședințe — o înainte de vacanță și alta după.

Detalii: 2.000 lei / 45 de minute.
Unde: Clinica Nuwe, www.nuwe.ro.

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

De câteva luni bune, pe feed-ul meu de Instagram se dă o dezbatere aprinsă în legătură cu filler-ele cu acid hialuronic. Pe de o parte, văd zeci de reel-uri în care medicii prezintă cu mândrie fotografii de tip before and after cu pacientelor lor, demonstrând cum aceste injectări pot ajusta trăsăturile feței într-un mod armonios și natural. Pe de altă parte, circulă numeroase videoclipuri care susțin exact contrariul: filler-ele migrează, deformează chipul sau nu se absorb complet, chiar și după ani buni de la procedură. O să încep cu a doua categorie, pur și simplu pentru că mi se pare că aici părerile sunt mai vehemente și, să fim serioși, cui nu îi place puțină dramă?

Mișcarea anti-filler în mediul online

Cred că toată discuția a luat amploare după ce dr. Kami Parsa, un expert în oculoplastie din Beverly Hills, a postat pe TikTok o imagine RMN a unei femei de 33 de ani, căreia i s-au injectat 12 mililitri de acid hialuronic pe parcursul a șase ani. În analiza respectivă se pot vedea clar pete verzi pe față, care indică prezența filler-elor, în special în buze și obraji. Dincolo de faptul că acidul hialuronic nu a dispărut în mod natural în timp, așa cum ar fi trebuit, dr. Parsa atrage atenția asupra unei chestiuni mult mai problematice.

„Ceea ce este interesant aici este că, atunci când am făcut o analiză volumetrică – adică am măsurat cantitatea de filler și volumul prezent – rezultatul a fost de aproximativ 28 de mililitri, adică mai mult decât dublul cantității declarate ca fiind injectată. Acest lucru ne arată că filler-ele pe bază de acid hialuronic sunt hidrofile – adică atrag apa – și provoacă, de asemenea, expansiunea țesuturilor”, a spus Parsa în videoclipul viral care a strâns peste 12 milioane de vizualizări.

Descoperirea medicului a declanșat, așa cum era de așteptat, o panică generală în rândul pacienților. Unii au afirmat că videoclipul i-a descurajat să apeleze la această procedură, în timp ce alții au recunoscut că regretă injectările pe care le-au făcut.

Despre efectele negative ale filler-elor au discutat și diverși creatori de conținut, Rochel Leah fiind una dintre cele mai critice voci de pe TikTok. În videoclipul apreciat de peste un milion de persoane (și vizionat de peste 14 milioane), tânăra vorbește despre deja faimosul „pillow face”, un termen folosit pentru a descrie volumul nefiresc și lipsa conturului natural al feței cauzate de injecțiile cu acid hialuronic.

„Filler-ele nu se dizolvă niciodată complet, ceea ce duce la apariția acestui aspect de pillow face. În plus, ele afectează și sistemul limfatic, ceea ce poate crește riscul de cancer. Deși filler-ele nu îmbunătățesc cu adevărat felul în care arătăm și ne pun sănătatea în pericol, continuăm să le folosim pentru că am fost făcute să credem că femeile au o dată de expirare. Iar dacă îndrăznim să arătăm semne de îmbătrânire, devenim complet irelevante. Așa că suntem dispuse să facem orice pentru a împiedica acest lucru, inclusiv să ne desfigurăm fețele și să ne riscăm viețile”, spunea Rochel în videoclipul care le arată drept exemple negative pe Kylie Jenner, Madonna, Courteney Cox, Adriana Lima sau Victoria Beckham.

O să las deocamdată deoparte afirmația legată de creșterea riscului de cancer, deoarece am discutat cu doi medici care pot lămuri acest aspect, și mă voi concentra asupra celei de-a doua părți a discursului său. În timp ce un bărbat devine mai sexy atunci când începe să încărunțească, de exemplu, nouă, femeilor, ni se spune, mai voalat sau nu, că ni s-a dus vremea. Așa că nu e de mirare că suntem atât de speriate de ideea de îmbătrânire și că am face orice ca să mai ștergem câțiva ani de pe chip.

Ce e și mai trist este că, fie că accepți să îți arăți cu demnitate anii, fie că apelezi la intervenții estetice, tot nu ai cum să ieși învingătoare în acest joc al standardelor imposibile de frumusețe. Orice ai face, vei fi criticată. Chiar și creatoarea de conținut, care pare să promoveze un discurs empowering și să le asigure pe femei că sunt frumoase complet naturale, le arată cu degetul și le critică indirect pe cele care au cedat în fața presiunii și și-au ajustat trăsăturile. Iar asta nu mă face decât să mă gândesc la faptul că ambele tabere sunt pline de preconcepții și judecă în egală măsură. Discuția despre astfel de proceduri cred că a ajuns să fie la fel de scindată ca cele despre politică, alimentație sau fotbal. Fanaticii, deținerea adevărului absolut, prezentarea datelor doar dintr-un anumit punct de vedere și portretizarea generală a situației într-o manieră alb-negru sunt doar câteva dintre elementele lor comune. Fiecare grup e convins că alegerea sa de a trăi este singura „corectă” și refuză să accepte vreun compromis.

Dar ăsta e un subiect complex, așa că revin la mișcarea anti filler-e, care pare să ia avânt și în rândul celebrităților. De exemplu, Ariana Grande a spus în 2023, într-un interviu pentru Vogue, că de-a lungul timpului „am făcut multe injecții cu acid hialuronic pentru buze și botox. Am renunțat în 2018 pentru că mi se părea… prea mult. Multă vreme, frumusețea pentru mine însemna să ascund lucruri, dar acum simt că poate nu mai e chiar așa”.

Și Tallulah Willis, fiica fostului cuplu Bruce Willis și Demi Moore, a mărturisit recent într-o postare pe Instagram că a decis să își dizolve filler-ele, „după ce am fost foarte atașată emoțional și psihologic de ceea ce credeam că îmi ofereau. Nu mi-am mai văzut trăsăturile naturale de vreo șase ani. Încă învăț să reduc intervențiile și ajustările și să stau cu mine însămi așa cum sunt, ceea ce e greu atunci când mintea îți spune că, da, mai mult înseamnă mai bine!”.

Kristin Davis a vorbit și ea despre presiunea la care a fost supusă de-a lungul timpului, mai ales după lansarea seriei And Just Like That…, când aspectul său fizic a devenit un subiect de discuție mai interesant decât proiectul din care făcuse parte: „Am avut filler și a fost bine, dar am avut și filler și a fost rău. A trebuit să le dizolv și am fost ținta ridiculizării constante. Și am plâns din cauza asta”, a spus actrița pentru The Telegraph.

Iar Courteney Cox a mărturisit în urmă cu câțiva ani că a luat decizia de a recurge la filler-e din cauza faptului că era îngrozită de îmbătrânire. „Și am încercat să urmăresc acea tinerețe ani de zile. Și nu mi-am dat seama că de fapt arăt foarte ciudat cu injecțiile și cu lucrurile pe care mi le făceam la față și pe care acum nu le-aș mai face niciodată… Cred că oamenii vorbeau despre mine. A fost o perioadă în care am zis: Trebuie să mă opresc. E o nebunie„, a explicat Cox pentru Sunday Times, precizând și că a renunțat la filler-e în 2017.

Însă repulsia sau teama față de astfel de proceduri nu se oprește aici. „Anti-botox” și „anti-filler” make-up au devenit două tendințe virale pe TikTok, ca răspuns al creatorilor de conținut la presiunea de a masca orice imperfecțiune a feței. Astfel că, în loc ca ridurile să fie acoperite discret, acestea sunt umplute cu machiaj îndrăzneț și colorat, tocmai pentru a le scoate în evidență și a celebra procesul natural de îmbătrânire.

Părerea medicilor

Dacă ne limităm doar la mediul online, pare că epoca filler-elor e pe cale să apună. Totuși, realitatea din clinicile de estetică este puțin diferită. Medicii susțin că pacientele continuă să solicite astfel de proceduri, însă preferă din ce în ce mai mult rezultate subtile și naturale.

„Lucrurile au evoluat: experiența noastră, feedback-ul pacientelor și controalele regulate ne-au arătat ce a funcționat și ce nu. Astfel, am ajustat protocolul de injectare. Aceasta este sursa confuziei pentru unele paciente care, pe rețelele sociale, susțin că filler-ul nu se mai folosește. Ba da, filler-ul este încă folosit. Acidul hialuronic de astăzi este mult mai avansat, fiind studiat intens pentru a avea masa moleculară și vâscozitatea ideale, oferind astfel pielii suportul necesar pentru un efect de lifting. Diferența constă în modul de injectare: nu se mai pune accent pe volumizarea exagerată sau conturarea excesivă a feței. Pacientele nu mai vor să arate ca și cum ar fi fost modificate; își doresc să arate ca ele însele. Cu noile protocoale clare și precise, acidul hialuronic este recunoscut mai ușor de corp ca fiind o moleculă proprie, fiind metabolizat eficient, fără a lăsa în urmă fibroze sau alte efecte nedorite. Dacă există cazuri de complicații, este important să se precizeze tipul de produs utilizat și dacă procedura a fost realizată într-o clinică de specialitate, sub supravegherea unui profesionist. Excepțiile care apar nu ar trebui să devină regulă, iar afirmația că filler-ele nu mai sunt folosite este pur și simplu falsă, afirmă dr. Mihaela Dăncăescu, Medic Specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă la Clinica Cronos Med.

Despre dorința de a obține rezultate naturale vorbește și dr. Irinel Nedelcu, medic primar dermato venerolog, doctor în științe medicale și fondatorul Institutului Dermato Estetic, care spune că „multe paciente continuă să folosească filler-e, dar își doresc un aspect mult mai subtil. Scopul este să sublinieze trăsăturile naturale, nu să le modifice. Femeile moderne își doresc tratamente personalizate, adaptate nevoilor lor specifice. În clinicile de estetică vedem totuși o tranziție către o abordare minim invazivă, care include terapii regenerative, cum ar fi tratamentele cu exozomi, PRP, microneedling sau dispozitive bazate pe energie (lasere, radiofrecvență, ultrasunete), combinate cu seruri speciale, pentru a reîmprospăta pielea și a susține structurile ei de bază.

În general, există un număr semnificativ de persoane, inclusiv celebrități, care preferă să adopte o abordare mai conservatoare și să înlocuiască filler-ele cu tratamente regenerative, care stimulează capacitatea naturală de vindecare și regenerare a pielii. De fapt, este și o abordare logică din punct de vedere anatomic, pe care o susțin de peste zece ani, ca remodelarea prin filler-e să fie aplicată doar după regenerarea și refermizarea țesutului sau zonei țintă”.

Efecte adverse, mituri și alternative non-invazive

Referitor la descoperirea lui Parsa, dr. Nedelcu adaugă că, în unele cazuri, filler-ele pot fi detectate la RMN după mai mulți ani, „în special cele care sunt mai dens structurate sau care au fost injectate adânc în țesuturi. În funcție de tipul filler-ului, locul și cantitatea injectată, există riscul ca la unele persoane să persiste mai mult decât la altele. Filler-ele cu acid hialuronic, de exemplu, tind să se dizolve mai repede, în 6-18 luni, însă alte tipuri de filler-e semi-permanente sau permanente, cum sunt cele pe bază de hidroxiapatită, pot rămâne în țesuturi pentru o perioadă mai lungă”.

Dr. Dăncăescu subliniază faptul că „fiecare organism reacționează diferit. Unele persoane pot metaboliza mai lent filler-ul din cauza unei cantități mai reduse a anumitor enzime. Astfel, în cazuri rare, durata poate fi mare, ajungând la 24, 28 sau chiar 36 de luni. Este important să reținem că nu putem stabili cu certitudine o perioadă fixă, deoarece metabolismul variază de la o persoană la alta. De asemenea, este esențial să știm exact ce tip de filler a fost utilizat. Există câțiva producători de încredere care respectă standarde stricte de calitate, însă, din păcate, pe piață circulă și produse de proveniență îndoielnică, unele fiind vândute pe site-uri neautorizate. Aceste produse, adesea expediate în condiții precare, pot fi achiziționate în cantități mari la prețuri derizorii, cum ar fi 10 euro, în comparație cu un mililitru de filler de calitate, care costă aproximativ 150 de euro. Diferența de preț reflectă nu doar calitatea ingredientelor, ci și investiția în sterilitate și siguranță”.

Cât de sigure sunt totuși filler-ele cu acid hialuronic? Pot provoca cancer, așa cum susținea creatoarea de conținut Rochel Leah?

„Este important să clarificăm că filler-ele cu acid hialuronic, care sunt cel mai frecvent utilizate, sunt absorbabile și se dizolvă în mod natural în timp. Nu există dovezi științifice că acestea ar provoca cancer”, explică dr. Nedelcu. „Însă asta nu înseamnă că sunt complet sigure și că nu prezintă riscuri. Ca orice procedură, filler-ele pot avea efecte adverse. De exemplu, pot migra, mai ales dacă sunt injectate prea aproape de mușchi care se mișcă frecvent, cum ar fi cei din jurul gurii. Acest lucru poate cauza un aspect neuniform sau umflături inestetice. Alte efecte adverse pot include inflamația, infecțiile sau formarea de granuloame (noduli sub piele)”.

Dr. Dăncăescu adaugă că un „acid hialuronic care nu este steril poate duce la formarea unui biofilm. Practic, injectăm produsul împreună cu bacterii, iar organismul le detectează și începe să le izoleze. Ca răspuns, corpul încapsulează bacteria, iar acest proces duce la formarea de traiecte de fibroză și microcapsule în jurul filler-ului. Bacteriile, care nu ar trebui să fie acolo, pot provoca probleme și pot crea complicații. Produsele de calitate, fabricate în condiții sterile și manipulate corect – de la fabrică până la injectare – nu prezintă aceste riscuri. În cazuri rare, dacă filler-ul este injectat greșit într-o arteră, aceasta poate fi blocată, ceea ce duce la ischemie și, în cele mai grave situații, la necroză. Tocmai de aceea este esențial să urmezi pașii corecți, să respecți anatomia și, în zonele cu vascularizare intensă, să aspiri mai întâi înainte de injectare. Este o practică simplă, dar extrem de importantă, aplicabilă în toate tipurile de injectări, nu doar pentru filler-e.

În ceea ce privește alergiile, dacă se folosesc produse de la cei mai buni producători, acestea sunt practic inexistente. Acidul hialuronic de calitate este conceput să imite perfect molecula naturală din corpul nostru, ceea ce face alergiile extrem de improbabile. Problema apare, însă, atunci când se utilizează produse ieftine și de calitate îndoielnică, adesea importate din surse nesigure, care nu respectă aceleași standarde de siguranță și sterilitate”.

Cu toate astea, „filler-ele nu sunt o intervenție banală și nu ar trebui privite ca pe o simplă rutină de întreținere. Ele sunt proceduri medicale care implică riscuri, motiv pentru care este important ca acestea să fie administrate de un profesionist cu experiență”, subliniază dr. Nedelcu. Acesta afirmă și că există o sumedenie de alte metode alternative și terapii regenerative care pot fi mai potrivite pentru pacienții care doresc o îmbunătățire a aspectului fizic.

„Biostimulatoarele, cum ar fi acidul L-polilactic (Sculptra), sunt o soluție eficientă, deoarece stimulează sinteza de colagen, conferind astfel pielii fermitate pe termen lung. De asemenea, tratamentele cu exozomi sunt foarte promițătoare pentru regenerarea celulară, iar PRP-ul (Platelet-Rich Plasma), care folosește celulele proprii ale pacientului, este o metodă populară pentru revitalizarea și întinerirea pielii. Celulele stem mezenchimale aduc beneficii remarcabile în regenerarea și reîntinerirea țesuturilor.
Pe lângă acestea, radiofrecvența fracționată SylfirmX și laserul Clear + Brilliant ajută la redarea elasticității și fermității pielii, îmbunătățind textura și tonul. În plus, laserele de regenerare a colagenului, cum ar fi Clarity 2, stimulează și ele remodelarea pielii, contribuind la un aspect mai tânăr și mai sănătos.
Desigur, filler-ele rămân o opțiune valoroasă pentru remodelarea facială atunci când sunt utilizate corect, însă aceste alternative non-invazive oferă o abordare naturală și eficientă pentru menținerea tinereții și sănătății pielii”, concluzionează dr. Irinel Nedelcu.

Rămâne de văzut dacă noile tehnologii și abordări vor câștiga teren în fața filler-elor, iar pacienții vor opta tot mai mult pentru soluții care promovează rezultate naturale și pe termen lung. Până atunci, dacă iei în calcul o astfel de intervenție, nu pot decât să te sfătuiesc să te informezi temeinic, să cauți un medic competent și să nu cazi în capcana ofertelor de tipul „buze mai voluminoase și trăsături mai bine definite la doar 500 de lei”.

Citește și:
Ce ingrediente toxice ar trebui să eviți atunci când îți cumperi produse cosmetice

Foto: Arhiva ELLE

Ai observat cum, odată la ceva timp, mai apare un nou ingredient minune în industria de beauty și toate brand-urile încep să îl promoveze masiv? Momentan, se pare că am depășit etapa acidului hialuronic, a niacinamidelor sau a ceramidelor și am intrat în era colagenului. Aproape că nu mai poți să deschizi rețelele sociale fără săi pe cineva folosind în avion o mască sau amestecând cu grijă o dată într-un smoothie. Toată lumea pare convinsă că „mai mult colagen” înseamnă automat sau piele mai tânără, fără riduri, dar realitatea e ceva mai complicat. Cât din acest colagen ajunge unde trebuie? Se absoarbe? Își face treaba? Sau e doar o altă găselniță a industriei de beauty și de wellness pentru a-și mai mări profiturile deja enorme, de miliarde de dolari?

Ca să răspundă întrebărilor de mai sus, în primul rând, trebuie să înțelegi ce e colagenul și cum funcționează. Pe scurt, este o proteină structurală care se găsește în piele, oase și alte țesuturi conjunctive ale corpului uman. În piele, se află în derm, adică stratul de mijloc, unde este produs de niște celule numite fibroblaste. Structura sa este complexă, fiind formată din lanțuri lungi de aminoacizi, care se răsucesc împreună într-o spirală strânsă. Această structură specifică oferă rezistență și flexibilitate. La final, aceste spirale se aliniază și formează fiber groase și rezistente, numite fibrile de colagen, care se organizează în rețele ce susțin țesuturile conjunctive din piele, oase, tendoane sau cartilaje. Cu alte cuvinte, colagenul este o moleculă extrem de complexă și voluminoasă.

Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru produce din ce în mai puțin colagen, iar ceea ce avem se degradează mai ușor, mai ales din cauza expunerii la soare, poluării, stresului, fumatului și lipsei somnului. Începând de la 25 de ani, producția naturală de colagen scade cu aproximativ 1% în fiecare an. This pierde se traduce prin apariția ridurilor, laxitate și pierderea volumului facial.

Cum suntem într-o goană continuă după tinerețea fără bătrânețe și nimeni nu vrea să aibă riduri, industria de beauty să prins rapid această nevoie și la început să promoveze produse masive care promit să nu ajute să păstrăm colagenul intact și pielea tânără. De la creme, la măști și serumuri – toată rutina de îngrijire a pielii se bazează azi pe colagen.

Este adevărat că colagenul joacă un rol esențial în sănătatea pielii, oferind fermitate și elasticitate. Dar, așa cum am menționat mai devreme, structura sa complexă face ca procesul de absorbție să nu fie chiar atât de simplu. Atunci când aplici un produs cu colagen pe piele, acele molecule mari pur și simplu nu reușesc să pătrundă suficient de adânc în derm, acolo unde colagenul se produce, de fapt. Tot ce face este să creeze o senzație de hidratare și de piele mai netedă, dar nu are efecte pe termen lung în ceea ce privește reducerea. ridurilor sau stimularea producției de colagen natural. E ca și cum ai îmbrăca o haină groasă într-o zi friguroasă: te simți bine cât timp o ai pe tine, dar nu schimbă cu adevărată temperatură de afară.

Deci, în afară de fapt că ținul tău va părea mai neted și mai hidratat (și, prin urmare, ridurile mai puțin vizibile), nu vei reuși niciodată cu un produs topic să regenerezi colagenul existent sau să-i îmbunătățești producția.

Pentru a face această problemă legată de dimensiune, majoritatea brand-urilor de beauty la început să folosească colagen hidrolizat; adică colagen descompus în lanțuri mai mici de aminoacizi numite peptide. Unii specialiști susțin că peptidele de colagen pot într-adevăr să ajungă în derm și să stimuleze fibroblastele să producă colagen nou, însă nu există studii solide care să demonstreze acest lucru.

Dacă credeai că vei găsi o soluție mai eficientă în suplimentele alimentare, în acest moment vă reevaluați așteptările. Unele sugerează că peptidele de colagen ar putea putea elasticitatea și hidratarea pielii sau reduce ridurile. Totuși, aceste studii sunt realizate pe un număr redus de participanți, pe perioade scurte de timp și sunt finanțate de companii care care îl produc. Când vezi asta, e greu să nu ridici sau sprânceană sceptică.

Apoi, există puține dovezi care să ateste că colagenul ingerat, fie că e sub formă lichidă, de pudră sau pastile, ar putea ajunge în sânge în cantități suficiente de mari chiar să îmbunătățească semnificativ calitatea pielii. În timpul procesului de digestie, colagenul este descompus de acizi din stomac în molecule mai mici: peptide și apoi aminoacizi. Dar, și dacă ar fi absorbiți, corpul folosește acei aminoacizi acolo unde are nevoie: pentru a repara mușchii, tendințele, oaile. Poate ajunge și la piele… sau poate nu. E un proces aleatoriu, nu unul direcționat.

Un alt aspect important e că colagenul vine din surse animale. Nu există colagen vegan, indiferent ce pretind unele brand-uri. Dacă vezi produse „vegane pentru stimularea colagenului”, ele nu conțin colagen, ci vitamine și aminoacizi care ajută corpul să-și producă singur colagenul.

Un alt lucru important de spus este că suplimentele de colagen nu sunt reglementate la fel de strict ca medicamente. Calitatea variază enorm. Ceea ce bei într-un shot sau smoothie fantezie poate fi un produs purificat și eficient sau o pudră plină de aditivi și reziduuri.

Însă, în general, suplimentele cu colagen sunt destul de inofensive. Cel mai probabil nu te vor scapa de riduri, dar nici nu-ti vor provoca probleme de sanatate. Singurul lucru garantat e că te vor face să scoți din buzunar o sumă importantă.

În ciuda tuturor strategiilor de marketing, colagenul nu eo soluție magică. Nici un supliment sau mască, oricât de scumpe ar fi, nu vă pot oferi un efect à la Benjamin Button. Ce te poate ajuta însă cu adevărat? Crema cu protectie solara. SPF-ul este, de fapt, cel mai puternic aliat în lupta contra pierderii colagenului. Razele UV degradează rapid și ireversibil fibrele care susțin structura pielii, iar fără protecție solară, orice altă investiție în skincare devine inutilă. Apoi, există ingredientele clasice, cele care nu ies din modă pentru că au în spate decenii de studii clinice. Retinoiziide exemplu, stimulează cu adevărata producție de colagen, îmbunătățesc textura pielii și reduc ridurile fine, cu condiția să fie folosiți cu răbdare și constanță. Vitamina C este un alt ingredient-cheie: antioxidant puternic, dar și esențial pentru sinteza colagenului, contribuie la o piele mai luminoasă și mai fermă.

În paralel, procedurile estetice minim invazive, cum ar fi microneedlingul, radiofrecvența sau terapiile cu ultrasunete, funcționează după un principiu simplu: provoacă micro-leziuni controlate în derm, iar pielea răspunde prin a produce colagen nou, pentru a se repara. Rezultatele nu sunt magice, dar sunt vizibile și reale, cu efecte care se acumulează în timp.

Iar în spatele tuturor acestor intervenții se află, de fapt, stilul de viață. Alimentația corectă, hidratarea adecvată, renunțarea la fumat și gestionarea stresului sunt elemente fundamentale care susțin organismul în procesul său natural de regenerare. Toate acestea contribuie, printre altele, la stimularea producției de colagen și la menținerea sănătății pielii.

Foto: Arhiva ELLE